GOODbye.

Pentru unii ca el, numele ei nu va insemna nimic peste ani, nu va mai fi recunoscut. Peste ani, vei rade la fel ca acum. Iubirea vietii tale? Da, cea de luna asta. Trebuia sa vii cu un bilet de termen al garantiei atasat cu o funda de minciuna ta. Asa ar fi aflat si ea ce reprezinta de fapt iubirea pentru tine, ca greutatea cu care aparent te confrunti este constituita de oscilatia nu intre doua sau trei femei, ci infinit mai multe. Da, ai dreptate, asa trebuie sa arate portretul celor virili si potenti ca tine.
Cucerirea este singura lor arma, sufletul il au amanetat sau se zbantuie cu nesat deja in iadul bine-meritat si creat cu buna stiinta.

Constiinta? Zambeste. Deja vorbim de notiuni abstracte sau chiar suprarealiste. Promisiunea? Rade si ea acum. El nici nu mai stie ceea ce invoca intr-o luna martie in tara cu cel mai estic punct al Europei continentale. Asa le-ai spus multora, citate cu "toate mintile", ai impartit in zari pe care nici nu le mai numeri de ani buni, melodii de amar de dor nebun.

Si acum, tu chiar ai puterea sa te miri ca de fapt, nimeni nu te iubeste cu adevarat? De ce? Esti doar o paiata care si-a expus trupul si mediocritatea in piata publica, iar acum, pret de un ceas, isi urla presupusa singurate, cu speranta ca vor mai pica la ceas de seara inca unele victime. Sotie? Copiii? Habar nu vei avea vreodata sa ii iubesti sau sa ii respecti, iar intr-o tara ideala ai fi lasat fara ei. Stii si tu, nu i-ai mai vedea pe veci, pentru ca ai fi fost pedepsit ca i-ai obligat sa te accepte asa si sa creasca la umbra unui mitoman psihopat. Le intrunesti pe toate in lumina unei singure autoritati careia te subordonezi, afemeiat si prieten cu alcoolul de contrabanda faurit dupa masura judecatii tale.

Parca te si vedea cum lasi capul in jos la ordin si strigi "Sa traiti!" la cererea nu doar a sefului. Fara personalitate, complet debil sufleteste, condus de altii, in ciuda unei adieri de lider si de maestru care crede ca ii vor reusi toate jocurile. Iata portretul unui parazit care va simti placere in dorinta sa nespusa de a va infesta sufletul zile si nopti la rand daca ii permiteti sa se insinueze discret, iar apoi din ce in ce mai agresiv in viata voastra. Va stii sa isi construiasca iesirea exact ca un bufon mult mai urat mirositor decat cel din inalta societate, modelul sau in viata sa. Pacat insa ca nu a invatat ca un parfum, la fel de contrafacut ca si el, nu dureaza si nu tine pe pielea singurei femei care, desi stie cum sa il iubeasca si doreste sa il scape din circul sau de varietati doar pentru a-i arata o alternativa, nu va rezista la nesfarsit sa fie umilita.

Aveti grija doar sa nu va dea la schimb sufletul pe o placa de baza. El o va folosi in loc de creier, caci, din pacate, i-a fost extirpat cel natural sau poate nici nu a fost nascut cu unul, de aici si vointa proprie inexistenta. Se pare ca aceasta reprezinta noua moda printre detinatorii ilegal de viata. Sau detinutii. Tot pe acolo.

The Release.

Se spune ca poti fugi, dar nu te poti ascunde. De tine, de realitatea care iti zvacneste puternic in creier si suflet. Minciunile pe care ni le spunem cu totii inainte de o noua zi sau de a adormi sunt cele care ne ajuta sa traim frumos sau doar sa supravietuim?
Vine o anume dimineata in viata fiecarui om cand constata, acum fericit, ca toate micile obsesii, regrete, greseli, suferinte au ajutat. Cumva, e un fenomen de neexplicat. Ea, suferinta, tocmai ea sa te repuna inapoi pe picioare si gata sa iei cu asalt nu doar un oras, ci intreaga lume?
Si totusi, da. Se intampla la un moment dat, intr-un timp ales, sa experimentezi bucuria de a fi trait experientele respective. Sentimentul de fericire e ciudat, dar vine mereu dublat de satisfactia imensa ca ai lasat in urma exact ceea ce nu aveai nevoie pentru ca in sfarsit, ti-ai deschis ochii. Singur. Erau prea multe bagaje, oameni marunti, clovni de salon despre care v-am mai povestit, constelatii de compromisuri si nimicuri asurzitoare.

Ce poate fi mai creativ incat sa stii ca viata te-a ajutat, ti-a intins aripi spre desavarsire si tu din respectiva dimineata, moment 0, ai reinvatat zborul. Acela care iti este tie cel mai drag si te defineste atat de frumos. Inveti pe parcurs cat de usor este sa lasi sa se piarda in praful de pe drum emotii distructive, manipularile grosolane la care ai fost supus si altele, multe, dar mici. Le vezi marunte acum, in sfarsit, cand respiri aerul rece de iarna, privesti cerul si pentru prima data in loc de un gust amar, iti revine satisfactia si zambetul pe buze. Intelegi ca te-ai consumat, insa nu iti mai este ciuda.
Privesti jocul cu zarurile detasat si eliberat de lanturile unor iubiri fictive. Crezi de fiecare data ca nu vei reusi sa te salvezi, ca nu esti suficient, ca ai nevoie de mai mult, dar acel sentiment de plin a fost mereu in tine. Ai fost doar prea ocupat sa te golesti de tot ceea ce esti ca sa demonstrezi altora si ai ratacit asa drumul spre...tine.

Reinveti ca un bebelus lectia de a merge inainte cu delicatete, dar cu stima de sine si batai regulate de inima. Fara puseuri inutile, ritm in vene sacadat de o muzica prea pesimista si chipuri de demoni emotionali cosmetizati in victime. Te eliberezi si iti apare pentru un moment tabloul viitorului, acela pe care l-ai fi trait daca ramaneai prinsa in hora umbrelor, a hotilor de timp si frumos. Te intristezi usor la gandul ca in viata victimele si calaii joaca roluri diferite sau cu schimbul si ca stadiul animalier le este suficient. Crezi, usor naiv, ca toti ar trebui sa se autodepaseasca. E un gand care dispare repede, asemenea celui de ceai drag adus de peste mari si tari doar pentru tine.

E o satisfactie imensa, dar pentru a ajunge la ea e nevoie si de putin joc de culise cu cel viclean. Atunci cand descoperi cat de capabil esti de iubire, cand vezi ce viitor te asteapta in fata, nici nu iti pasa de mizeria in care altii se vor scalda pana le va muri trupul. Te repui in prim-plan, asa cum mereu a trebuit sa fie, redevii protagonistul propriei existente si incepi sa te iubesti. Incet, ca nimic temeinic nu s-a facut in graba. Important e ca poti face asta, in sfarsit, eliberat de fantomele fara suflet si esente benefice ale trecutului.

Continui drumul tau cu respiratii salvatoare. Si, cumva, parca niciodata de cand te stii nu ai fost mai liber sa faci tot ceea ce doar ai planuit. Nu stii ce se va mai putea asterne in calea ta, dar acum esti pregatit sa lupti daca vei crede in ceva suficient de mult, dar cu mentiunea ca de acum vei stii sa nu mai pierzi parfumul ideal. Cel care te contine doar pe tine. Poate unii il vor cataloga egoism, dar tu vei stii mult mai bine ce reprezinta cu adevarat. 

In definitiv, cenusa este mereu antidot de a renaste si a te desavarsi. Iar clovnii pot rade si se pot masca la nesfarsit tot din cele mai ieftine materiale care ii definesc. Perfectionarea, intregirea sau bucuria apartin doar celor care se opresc din maruntisuri. Si cu siguranta asa a fost destinat sa fie. Tu te alegi singur, nu lasi pe altul sa faca asta pentru tine.

https://youtu.be/8DZJQjn3jV8

Personal Reminder