Aerul din desertul urban ii facea mult bine. Era o combinatie de umezeala si zapuseala care nu o mai deranja. Trecusera sapte luni. Privea in urma ei cu o satisfactie uimitoare pentru un necunoscutor al personalitatii ei ambivalente. Purta un blazer roz pal din modal, pantaloni din denim negri si un urias zambet pe fata. Cu parul usor ravasit si mintea zburand in toate zarile, apasa play pe un CD cu Mark Lanegan, vocea ei. Ciudat, sa spui despre altcineva ca e vocea ta. Dar el devenise, ii canta despre bucuriile care vin dupa nevroze sau traume si mai ales despre demonii pe care invatase sa ii alinieze ca intr-un joc sadic pentru executie. Toti stateau nemiscati si o priveau cum soarbe usor din ceaiul la fel de fierbinte ca pielea ei. Pentru prima data se simtea neinfricata pentru ca nu era legata de nimeni. Puterea ii venea dintr-un amestec ciudat de senzatii si hormoni, asa ca desi il astepta, el nu mai facea parte din compozitie. Stia bine reteta pentru a arde in continuare, dar voia sa puna acum pe pauza suferintele apuse.
Atunci cand a intrat pe usa, draperiile de matase s-au cutremurat, dar ea, asemenea unei stanci, statea pe canapeaua din piele cu ochii inchisi, dand doar mai incet 'Sunrise'. Ii intuia pasii, ii stia deja mersul de batran garbovit, parfumul de duzina si cuvintele pe care avea sa i le expuna. Dupa ce isi declarase toate intentiile, fara atingeri care nu mai ii erau permise, ea se ridica si isi aprinse o tigara cu gust de visine. In tabachera argintie se aflau mai multe cu felurite arome. Desi o lasase pe masa, el nu alesese niciuna si astepta un raspuns cu infrigurare, in ciuda caldurii din camera. O privea si stia deja ca nu mai era a lui, dar spera cumva la o minune, ca ii va accepta conditiile si va pleca cu el. Insa totul era invers, karma se schimbase, lacrimile de pe chipul ei nu mai existau si implicit nici falsitatea lui de om care i-ar pasa. Acum el simtea ceva real, insa ea nu mai avea dorinta de a respira si din aerul lui. In acele minute, amandoi devenisera cei adevarati. Se dezbracase in fata sa si incerca sa aleaga o rochie de iesit pentru seara aceea, cerandu-i o opinie. El, cel care devenise ridicol, pentru ca o privea pe femeia pe care o impuscase si o lasase sa moara pe marginea drumului cum a inviat si se pregateste pentru a fi a altuia, el...
Tacere. Nici macar un cuvant. Totul murise.
