Si a fost Ozzy Osbourne in Bucuresti...a cantat si a plecat. Dar, nu se poate rezuma doar la atat tot ce a oferit publicului. In primul rand, pot afirma ca nu m-as fi gandit ca voi fi in public la un concert cu Ozzy. Nu am fost fana si nu pot spune ca am devenit acum, insa a fost una dintre cele mai frumoase reprezentatii artistice la care am asistat. M-am convins ca bucuriile pot veni cand te astepti cel mai putin, insa de la oameni dragi. Si am ajuns..dupa controlul de rutina, primim bratari albe si ne indreptam spre un loc de unde sa vedem concertul. In acel moment, am recunoscut in difuzoare noua melodie semnata Soundgarden - "Black rain" si atunci m-am uitat spre cer si am zambit...nu erau nori de ploaie, desi in aer era o umezeala relativa ce trecea de 70 de procente. Eram fericita ca vremea va tine cu noi si ca va adopta si ea o atitudine adecvata. :)
Cele doua trupe romanesti Coma si Luna Amara au asigurat un warm-up, fiind asemanatoare in genul abordat. Nu ma asteptam ca la final, Coma sa interpreteze intr-o varianta acustica melodia "Canta-mi povestea"...pur si simplu geniala. Luna Amara a avut si ea fanii ei, iar acestia au fost incantati la auzul unor piese precum "Dizident", "Ego nr.4" si "Loc lipsa".
Au urmat 20 de minute de asteptare, iar publicul a ascultat piese AC/DC, printre care si celebra "TNT". La ora 19:50, Ozzy si-a facut aparitia si "nebunia" a inceput cu piesa " Bark at the moon". Concertul a evoluat gradual, iar din setlist pot aminti piese ce m-au incantat precum:
"Mr.Crowley",
"Killer of giants",
"I don't want to change the world",
"Crazy train"
"Flying high again".
De fapt, totul a fost o incantare, plus momentele solo ale chitaristilor si cel al tobosarului Tommy Clufetos..fenomenal artist, poate unul dintre cei mai buni tobosari in viata. Energia lui Ozzy a fost molipsitoare, in ciuda varstei sale, a reusit sa transmita enorm, iar sufletele noastre au format un tot si o singura voce. Oameni de toate varstele erau unite de muzica acestui Om si acest fapt a fost magnific. Organizarea si sonorizarea au fost excelente si chiar sunt o norocoasa ca am fost de fata la acest spectacol magic.
Nu a mai avut bis, chiar daca publicul l-a chemat inapoi, iar eu personal asteptam piesa "Dreamer"...insa si fara aceasta melodie, concertul a fost desavarsit, fara repros. A rostit cuvinte frumoase precum : " I love you all", "God bless you all", "You`re so beautiful tonight" si cu siguranta, au fost rostite din suflet.
Nu stiu cand a trecut timpul, probabil ca asa se intampla mereu cand traiesti si te bucuri de acest fapt..si da...momentele ce au aceasta calitate ne aduc aminte ca trebuie sa ne bucuram doar pentru faptul ca suntem in viata, chiar si in lipsa unor concerte de asemenea anvergura.
Scriam intr-un post anterior despre faptul ca sunt putine momentele in care ma simt mandra ca m-am nascut aici. Asta pentru ca exista o multitudine de motive pentru care imi este rusine si simt ca nu apartin acestui peisaj. Voi scrie cateva opinii vis-à-vis de ce se intampla acum in mass-media din Romania.
Traiesc in tara in care libertatea de expresie in domeniul politic nu trebuie sa existe si cine nu este de acord cu cei de la putere, trebuie sa dispara. C.N.A., aceasta "institutie" odioasa, isi permite sa catalogheze si sa amendeze dupa criterii bine dictate. Nu mai este o noutate ca vizati sunt toti cei care spun adevarul si nu se tem de efecte.
Mircea Badea a fost amendat, cine stie a cata oara, doar pentru ca vorbeste liber si nu poate fi comandat sa spuna lucruri pe placul unora. Socant este ca acelasi C.N.A. nu sanctioneaza pornografia promovata la ore accesibile copiilor, ca nu inchide emisiuni cu oameni de nimic, ca nu observa violenta din desenele animate de azi si multe altele... Daca as avea un copil, mi-ar fi teama sa-l las singur sa se uite la posturile tv romanesti. In anii in care lucrurile se misca cu viteza luminii, de ce sa-l privez de copilarie si inocenta..oricum trec repede...
Mi-e rusine ca m-am nascut in tara in care multi sunt simple erori genetice, farse. Un personaj hilar, Huidu, si-a permis constant sa rada si sa promoveze, in mare masura, panaramele, facandu-le gratis ( sau poate nu..) publicitate. Emisiunea careia nu-i voi scrie numele, nu este un model pentru copii, cum mai nimic din ce se intampla acum in media romaneasca nu poate fi model.
Se aduc in atentie diverse tinere de pe strada, fara studii, direct in platouri de filmare pe post de asistente sau pe podiumuri de "moda". Unele isi spun dansatoare, actrite, dar nu renunta la verile unde practica orice in afara de arta prin cluburi din Ibiza si altele. Ramane de actualitate tot ce a scris Caragiale...sad, but true.
Iar eu ma gandesc la fata de azi, de 15-16 ani, care poate nu a avut parte de o educatie stralucita...fata asta cum judeca ea lucrurile ? Ce isi va dori ea sa ajunga cand va deveni majora daca in jurul ei se promoveaza non-valoarea ? Sigur, e o intrebare retorica pentru multe fete...ele stiu exact ce vor si cum se vor comporta "cand vor fi mari" ... Toti acesti mascarici de teatru ieftin de varietati, nu traiesc cu mustrari de constiinta pentru ca ei nu au onoare si bun simt. Iar daca nu te-ai nascut cu ele, e tare greu sa le capeti la maturitate. Decenta, bunul gust, nu vin la pachet cand apari pe lumea asta si unii ne arata ca nu le au pana nu mai au putere..si uneori, nici atunci.
Mi-e rusine ca marele Ion Lucian a primit o pensie de 1 leu si l-am vazut plangand...mi-e rusine ca sportivii romani sunt batjocoriti...mi-e rusine ca teatrele din scolile se inchid. De ce aceste lucruri nu se amendeaza ? De ce nimeni nu distruge acest noroi ? Simplu. E mai comod asa. E mai usor sa oferi placere rapida, decat sa promovezi oameni de valoare. E mai simplu sa dai amenzi celor care te supara si sa propui, ca si deputat ( ce te ocupi cu strangerea gunoiului, doar la propriu si promovarea de nulitati pe posturi ce nu fac nici macar 2 bani), inchiderea singurului post tv unde te mai poti cultiva : TVR Cultural.
Oamenii de valoare nu pot sa se mai uite la posturile romanesti, la toata mizeria promovata in audio-vizual, pentru ca si in cazul posturilor de radio, situatia a scapat de mult de sub control. Exceptand posturi precum Guerrilla, City, Gold si poate inca unele, piesele aduse in vizor sunt doar de o vara, artistii promovati de plastic... Iar in cazul ziarelor, tragedia este mai evidenta... Atunci cand vedete adevarate mor, ne pare rau, fara sa ne intrebam daca avem dreptul sa ne para rau atat timp cat in viata i-am ignorat si umilit. Poate si in alte tari se intampla asa, dar acolo totusi..exista o constiinta afectiva si un respect mult mai mare pentru artisti.
Sigur ca aceste lucruri se intampla pentru ca nu exista educatie... E mai usor sa distrugi, decat sa creezi..sau sa distrugi cultura si istoria...insa un popor ce le neaga, se autodistruge. Si nu este un cliseu. Asta e adevarul...trist, dar adevarul.
Aceste cateva opinii pot fi sustine de melodia " Protest" a lui Stefan Banica. Aceasta piesa vine si cu speranta ca intr-o zi lucrurile se vor schimba...pana nu va fi prea tarziu.
